9:00 - 19:00

Luni - Vineri

0721 63 63 53

Sună acum pentru o programare

Search

Dreptul maritim poate fi împartit în :

– drept maritim administrativ – reglementeaza raporturile juridice în legatura cu exploatarea maritima (comerciala), cu organele care participa la aceasta si raporturile în legatura cu pregatirea si încadrarea în conditiile de munca, îmbarcare-debarcare etc. ;
– drept maritim comercial – reglementeaza raporturile ce se nasc cu ocazia exploatarii navei, dobândirii proprietatii asupra navei, privilegii maritime, contacte maritime, ipoteca, creditul etc. ;
– drept maritim international public – cuprinde normele ce reglementeaza raporturile dintre state si subiecte de drept maritim international în legatura cu marea pe timp de pace si razboi. Se refera de asemenea si la organizatiile internationale si formarea lor.
Autoritate maritima si portuara este în cazul de fata Ministerul de Transport. Autoritatea este exercitata printr-un sistem de organe centrale si în teritoriu, care au ca principale actiuni : efectuarea politicii legislative a statului în ramura respectiva si controlul respectarii normelor în cadrul acestei politici administrative.

În zona portuara actioneaza mai multe autoritati (organe portuare):

– Capitania de port si Inspectoratul Navigatiei Civile. Capitania este un organ de politie navala. Ea înmatriculeaza si radiaza nave, tine evidenta mijloacelor de transport pe apa. Organizeaza examinarea personalului navigant si elibereaza brevete si certificate de capacitate. Ţine evidenta personalului navigant. Poate retine, suspenda sau anula certificatele de capacitate si brevetele. Când are lor un eveniment de navigatie, Capitania efectueaza cercetarea evenimentului respectiv. Efectueaza, de asemenea, cercetarea penala speciala pentru infractiunile de serviciu si în legatura cu serviciul, comise la nava si în porturi si pentru infractiunile specifice navigatiei.
Alte autoritati portuare sunt: reprezentantul Inspectoratului de Politie si Medicina Preventiva;  P.C.T.F. – Politia de Control a Trecerii Frontierei (Politie de Emigrare); Politia Vamala.

Definitia si natura juridica a navei:

Nava este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa. Intra în categoria navelor: navele maritime, fluviale, alte nave de navigatie interioara inclusiv ambarcatiunile mici, precum si echipamentele plutitoare.
Navele sunt supuse jurisdictiei exclusive a statului de pavilion când se afla în mare libera. Nici o schimbare de pavilion nu poate sa intervina în cazul unei calatorii sau unei escale, în afara de cazul de transfer real al proprietatii sau de schimbare a înmatricularii. Nava care naviga sub pavilioanele a doua sau mai multe state, de care se foloseste la alegerea sa, nu se poate prevala fata de orice stat tert, de nici una din aceste nationalitati si poate fi asimilata cu o nava fara nationalitate.
Au dreptul sa poarte pavilionul românesc :
– nave proprietate a persoanelor fizice sau juridice de nationalitate româna;
– nave proprietate a persoanelor fizice sau juridice de nationalitate straina dar care au sediul unei filiale sau domiciliul în România
– nave proprietate a persoanelor fizice sau juridice de nationalitate straina închiriate de persoane fizice sau juridice de nationalitate româna.

In cadrul dreptului maritim se mai poate discuta despre:

– Transport de mărfuri pe mare
– Măsuri asigurătorii asupra navei şi mărfii de la bord
– Drept portuar
– Drept vamal
– Drept Maritim Internaţional și Dreptul Maritim al Uniunii Europene.