9:00 - 19:00

Luni - Vineri

0721 63 63 53

Sună acum pentru o programare

Search
Cabinet de avocat Bucuresti, Constanta > avocatura  > Se înnoiește avocatura. Ce reguli apar?

Se înnoiește avocatura. Ce reguli apar?

La sfârșitul lunii martie au fost publicate în Monitorul Oficial și deja au intrat în vigoare anumite schimbări ale Legii avocaturii. Sunt modificări ale exercițiului profesiei, în special beneficii în raporturile dintre avocat și clientul său, sau modalități prin care avocatul nu mai are un raport de subordonare față de organele de cercetare penală, fiind prevăzute chiar anumite imunități.

Apar și sancțiuni drastice, precum pedeapsa cu închisoarea, pentru avocații care divulgă secretele profesionale încredințate, amenzi de zece ori mai mari, precum și termene mai lungi pentru tragerea acestora la răspundere de către conducerea baroului de care aparțin.

S-a introdus conceptul de onorarii minime, pentru a elimina diferențele atât de mari între avocați, la capitolul tarifelor minime aplicate de aceștia.

Profesia de avocat suferă o serie de modificări importante, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 25/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995, ce a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017.

1. Relația client-avocat

În raport cu clientul, avocații pot fi de acum aspru sancționați pentru divulgarea secretului profesional. Astfel, se consideră acum că avocatul care divulgă o informație confidențială sau un secret comercial al clientului său săvârșește o infracțiune, iar pedeapsa este închisoarea de la unu la cinci ani. Până acum, divulgarea secretului profesional era sancționată ca infracțiune doar prin Codul penal, fiind pedepsită cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă. Așadar, aceste recente modificări la Legea nr. 51/1995 introduc o sancțiune mai aspră.

Înscrisurile care conțin comunicări între avocat și client sau consemnări făcute de avocat în legătură cu apărarea clientului nu pot fi ridicate și confiscate, potrivit Legii nr. 25/2017, cu toate că, nici până acum, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său nu erau lipsite de protecție, fiind considerate inviolabile (însemnând că sunt apărate în mod legal de orice urmărire (penală), atingere, încălcare sau pedepsire).

În altă ordine de idei, „raportul dintre avocat şi client nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin. (2) din Codul de procedură penală„, potrivit actului nou intrat în vigoare. Această modificare nu reprezintă însă o noutate absolută. Ea este doar reiterată de de legea avocaților acum, fiind deja deja prevăzută în Codul de procedură penală, la normele care reglementează modalitatea de desfășurare a supravegherii tehnice.

Totuși, dacă activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul/inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute astfel de către organele de cercetare penală nu pot fi folosite în cadrului niciunui proces penal, urmând a fi distruse de către procuror de îndată.

Pentru majoritatea situațiilor avocatul care află de comiterea unei infracțiuni nu este pedepsit pentru nedenunțare. Cu toate acestea, el săvârșește infracțiunea de nedenunțare, dacă află și nu formulează un denunț cu privire la următoarele infracțiuni: omor, ucidere din culpă, orice alte infracțiuni care au avut ca urmare moartea unei persoane, infracțiunile de genocid, cele contra umanității, infracțiunile de război contra persoanelor sau infracțiunile prevăzute de Legea terorismului.

S-a susținut, prin raportare la aceste modificări în mod special, că ar aduce un fel de super-imunitate avocaților, însă analizând modificările una câte una, coroborându-le cu alte prevederi din legislație și comparându-le cu ceea ce era în vigoare până acum, vom observa că lucrurile nu stau tocmai așa.

Impedimente la ridicarea și confiscarea înscrisurilor

Înscrisurile care conțin comunicări între avocat și client sau consemnări făcute de avocat în legătură cu apărarea clientului nu vor putea fi ridicate și confiscate, potrivit Legii nr. 25/2017.

În forma actuală a Legii avocaților, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt considerate inviolabile. Inviolabilitatea acestora înseamnă, practic, că sunt apărate în mod legal de orice urmărire (penală), atingere, încălcare sau pedepsire.

Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de către procuror, în baza unui mandat legal. De asemenea, convorbirile telefonice ale avocatului nu pot fi ascultate şi înregistrate, indiferent cu ce mijloace, și nu poate fi interceptată și înregistrată corespondența profesională a acestuia, decât în condițiile prevăzute de lege.

În legătură cu aceste aspecte există însă o serie de obligații în legătură cu sediul profesional al avocatului, care poate să se situeze inclusiv în locuința acestuia, și care se află în strânsă legătură cu interdicțiile de mai sus:

  • sediul și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional;
  • în scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediu sau în spaţiile avizate de consiliul baroului;
  • avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa; avocatul este obligat să se opună acestor măsuri de ridicare și confiscare.

Legea nr. 51/1990 se va completa cu o prevedere referitoare la supravegherea tehnică a avocatului. Astfel, „raportul dintre avocat şi client nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin. (2) din Codul de procedură penală”. Adică se poate dispune, de exemplu, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale, în cazul infracţiunilor de trafic de droguri sau în cazul celorlalte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la cinci ani în sus.

Această modificare nu reprezintă însă o noutate. Ea este doar reiterată de proiectul de lege, pentru că este deja prevăzută în Codul de procedură penală, la normele care reglementează modalitatea de desfășurare a supravegherii tehnice, în același articol 139 la care s-a făcut referire mai sus.

Totuși, dacă activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul/inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute astfel de către organele de cercetare penală nu vor putea fi folosite în cadrului niciunui proces penal, urmând a fi distruse de către procuror de îndată. Procurorul trebuie, totuși, să-l informeze pe judecător despre aceste aspecte, iar judecătorul pe avocat, la rândul său.

Cu alte cuvinte, chiar dacă supravegherea tehnică a vizat raportul dintre avocat și client, avocatul trebuie să fie informat ulterior cu privire la acest fapt (din lege nu rezultă însă că trebuie să fie înștiințat înainte de începerea unei activități de supraveghere tehnică).

2. Avocații pot primi amenzi de zece ori mai mari

Tot în sensul combaterii ideii de super-imunitate despre care vorbeam mai sus este și modificarea limitelor de amendă între care poate fi aplicată o pedeapsă disciplinară avocatului: acestea au crescut de zece ori, putându-se ajunge la amenzi de până la 5.000 de lei, în contextul în care limita maximă era de 500 de lei, până astăzi.

„Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei``, stabilește Legea nr. 25/2017.

Amenda este doar una dintre sancțiunile disciplinare pe care legea le prevede pentru avocați. Celelalte două sancțiuni mai slabe sunt mustrarea și avertismentul, însă legea mai prevede ca sancțiune și interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de o lună la un an sau chiar excluderea din profesie, atunci când fapta avocatului este una gravă.

3. Barourile au mai mult timp să-i tragă la răspundere pe avocați

În toate cazurile, acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoștință, de către consiliul baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia„, prevede legea de modificare care a intrat astăzi în vigoare. În forma ei veche, Legea nr. 51/1995 stabilea că acţiunea disciplinară poate fi exercitată în cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

Așadar, de astăzi există un dublu standard după care se vor orienta cei din conducerea baroului atunci când trebuie să decidă cu privire la răspunderea avocatului: pe de o parte, conducerea nu trebuie să lase să treacă mai mult de un an de la data la care i s-a adus la cunoștință de presupusa abatere comisă de avocat (spre exemplu, printr-o plângere făcută de unul dintre clienții săi), iar pe de altă parte, să nu fi trecut mai mult de trei ani de la momentul în care fapta respectivă s-a săvârșit.

În plus, legea de modificare mai stabilește și când i se poate reproșa avocatului că a săvârșit o abatere disciplinară gravă: „Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor din lege și din Statutul profesiei de avocat care prevăd expres o astfel de calificare„, conform Legii nr. 25/2017. Așadar, se elimină din discuție stabilirea unei fapte ca abatere disciplinară gravă în mod arbitrar. Spre exemplu, în Legea avocaților e considerată abatere disciplinară gravă folosirea de jigniri și alte ofense în timpul unei ședințe de judecată.

Cazurile care pot fi considerate abatere disciplinară gravă sunt numeroase în Statut, iar de multe ori se prevede inclusiv sancțiunea excluderii din profesie. De asemenea, să nu uităm faptul că stabilirea răspunderii disciplinare nu exclude și răspunderea penală pentru aceeași faptă (spre exemplu, pentru încălcarea secretului profesional).

4. Practicarea avocaturii fără a avea acest drept e sancționată penal, indiferent de ce presupune

Printre toate modificările aduse se numără și preocuparea pentru stoparea fenomenului avocaturii clandestine, adică făcută de persoane care nu sunt înscrise în barourile oficiale, recunoscut de lege. „Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale. Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de  organizare  profesională  recunoscute  de  prezenta  lege  constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale„, stabilesc noile prevederi.

După cum se poate observa, noile prevederi interzic orice tip de activități specifice profesiei de avocat, iar nu doar pe cele de asistență juridică, așa cum era trecut înainte în lege. Concret, infracțiunea de care se fac vinovați acești așa-zis avocați este cea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, sancționată prin Codul penal cu cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă.

În 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, prin Decizia nr. 15/2015 (e vorba de un recurs în interesul legii), că avem de-a face cu infracțiunea de mai sus ori de câte ori cineva exercită în mod ilegal activități specifice profesiei de avocat, una dintre situații fiind aceea în care avocatul nu este înscris într-un barou recunoscut de lege.

5. Onorarii minime și mai puține restricții la atragerea clientelei

Legea nr. 25/2017 mai aduce și alte modificări, începând de azi, la Legea avocaților. Spre exemplu, avocații nu mai au restricții atât de dure în ceea ce privește publicitatea în scopul atragerii de clientelă. Astfel de acțiuni se pot derula, dacă respectă reglementările profesionale și pe cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, atâta timp cât sunt obiective și corespund adevărului.

Totodată, o noutate importantă pe care o regăsim în legea care tocmai a intrat în vigoare este introducerea conceptului de onorarii minime, adoptate, cu titlul de recomandare, de către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România și publicate într-un tablou dedicat. Deși avocații pot să stabilească cu clienții lor onorarii peste aceste minime recomandate, nu vor mai exista comparații între un avocat și altul în ceea ce privește practicarea unor tarife minime atât de diferite.

No Comments

Leave a Comment